stelát

stelát
adj. m., pl. steláţi; f. sg. stelátã, pl. steláte

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • stelat — STELÁT, Ă, stelaţi, te, adj. Care are formă de stea, ca o stea; p. ext. care are formă regulată. – Stea + suf. at (după fr. étoilé). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STELÁT adj. v. înstelat, ţintat. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • anason — ANASÓN s.m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici şi albe, cultivată pentru uleiul eteric şi substanţele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuinţări în industria alimentară şi cea farmaceutică (Pimpinella anisum). ♦ Băutură… …   Dicționar Român

  • badian — BADIÁN, badiani, s.m. Arbust din China şi Japonia cu frunze, flori, tulpină şi fructe plăcut mirositoare, întrebuinţate la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum); p. restr. fructul acestui arbust. [pr.: di an] – Din fr.… …   Dicționar Român

  • constelat — CONSTELÁT, Ă, constelaţi, te, adj. (Rar) Înstelat. – Din fr. constellé, lat. constellatus. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONSTELÁT adj. v. înstelat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  constelát …   Dicționar Român

  • stelar — STELÁR1, stelari, s.m. (Rar) Colindător cu steaua, copil care umblă cu steaua. – Stea + suf. ar. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STELÁR2, Ă, stelari, e, adj. Care aparţine stelelor, privitor la stele. ♦ Hartă stelară = hartă care… …   Dicționar Român

  • înstelat — ÎNSTELÁT, Ă, înstelaţi, te, adj. (Despre cer, p. ext. despre noapte) Cu stele, plin de stele, constelat. – v. înstela. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNSTELÁT adj. (înv.) constelat, stelat, stelos. (Bol ta înstelat.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • ţintat — ŢINTÁT, Ă, ţintaţi, te, adj. 1. Împodobit cu ţinte (I 1); ţintuit, ţintelat. 2. fig. (reg.; despre animale) Care are o pată albă în frunte. – Ţintă + suf. at. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  ŢINTÁT adj. 1. ţintuit, (reg.) ţintelat …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”